În decursul a aproximativ 25 de ani de activitate, formația a realizat zeci de înregistrări, atât single-uri cât și albume, câștigând aprecierea admiratorilor odată cu trecerea anilor.
Dar adevăratul succes al grupului la scară internațională a fost incontestabil în decursul anilor 80. Creatorii, primii producători și autori al marelui proiect au fost Tony Hendrik și soția sa Karin Hartmann. Cu ocazia realizării acestui album care include cele mai de succes piese ale formației, Karin Hartmann - proprietarul Casei de Înregistrări Coconut, unde a început întreaga istorie Bad Boys Blue, a avut amabilitatea să ne răspundă la câteva întrebări într-un scurt interviu.
Rafael Lachmirovicz :
Karin, ai dori te rog să ne spui câteva cuvinte despre circumstanțele care au fost premergătoare acestei creații ?
Karin Hartmann :
În 1984, în muzica pop germană a apărut un nou segment electronic. Împreună cu Tony, am ajuns la concluzia că este momentul unei bune oportunități să aducem avantajul unui nou curent muzical orientându-ne astfel la acest proiect cu a noastră responsabilitate. La acea vreme, Andrew Thomas era un vocalist de sprijin care ajuta studiourile de aici si de peste tot... Ne-am întâlnit cu el la Russmann Studio, în Hennef unde am făcut unele înregistrări pentru producțiile de atunci. Ideea creării un nou grup disco diferit a venit după câteva obișnuite conversații. Andrew avea un prieten, Trevor Taylor, pe care l-am introdus în formație, iar nu după mult timp ei l-au adus și pe John McInerney. În acei ani toți trei locuiau în Koln. Rezultatul a fost binevenit, prima lor înregistrare fiind ”L.O.V.E. In My Car”, și a fost de fapt momentul hotărâtor pentru numele formației: Bad Boys Blue, când cei trei veniseră nu știu dacă întâmplător îmbrăcați toți în albastru. Nu am avut un concept particular deocamdată bine pregătit pentru profilul grupului, așa că am lăsat băieții să cânte ce vor ei. Fără prea mult succes, din păcate.
RL :
Atunci când Modern Talking era la debut cu single-ul ”You My Heart You My Soul”, cred că ai fost cu adevărat impresionată, nu-i așa ?
KH :
Aș minți dacă aș spune că nu. Și este probabil destul de ușor să ne dăm seama că ”You're A Woman” a fost un răspuns la muzica lor. În timp ce toți erau la carnavalul din 1985, eu am rămas singură în biroul meu, unde am scris versurile pentru noua melodie. Într-un final, piesa a fost terminată în primăvara acelui an. ”Băieții răi în albastru” au oferit un important răspuns acelor ”băieți drăguți” de la Modern Talking. Membrii formației Bad Boys Blue reprezentau trei continente și trei culturi diferite. De aceea au fost atât de diferiți de Modern Talking, chiar dacă sunetul a fost într-adevăr inspirat de la Dieter Bohlen.
RL :
Cum s-a întâmplat că Trevor a fost ales să cânte vocal ”You're A Woman” ?
KH :
De la bun început Trevor a dat dovadă de o harismă aparte. Vocea lui era deosebită, unică și foarte interesantă. Și în ambiția lui și-a însușit competența. De asemenea și lui Tony i-a plăcut foarte mult ideea ca Trevor să fie liderul grupului. În ce mă privește, eu l-aș fi preferat pe John în acest rol. Însă imensul succes al acestui hit mi-a confirmat pe deplin că alegerea lui Tony a fost una corectă.
RL :
De la acea dată ați făcut eforturi, urmărind și evoluția muzicii de la Modern Talking,
nu numai de la Bad Boys Blue...
KH :
Corect, a fost un exemplu pe care am intenționat să-l introduc și în proiectul Airplay, mai exact în melodia ”For Your Love”, care a fost interpretată de Andreas Martin, un cunoscut cântăreț german. Dar nici cântecul, nici acel proiect nu a strălucit, cu toate că melodia în opinia noastră a fost una reușită. De aceea i-am propus lui Trevor să o cânte din nou și să o introducă în albumul de debut al formației Bad Boys Blue.
RL :
De ce nu a fost piesa ”Hot Girls Bad Boys” promovată ca single, mai ales că albumul a avut același titlu? Mulți fani Bad Boys Blue consideră hitul a fi unul foarte bun.
KH :
Ne-am gândit atunci să alegem dintre ”You're A Woman” și ”Pretty Young Girl”, care erau destul de drăguțe. De altfel, în opinia noastră ”Hot Girls Bad Boys” nu a fost așa de bine realizat pentru a fi single.
RL :
Bad Boys Blue a avut un succes imens în 1985. Atât tu cât și Tony ați dovedit că sunteți o echipă perfectă de scriitori și compozitori. Ai putea să ne explici de ce piesa lui Billy Ocean a fost aleasă să fie promovată în cel de-al doilea album ?
KH :
Aceasta a fost ideea mea și din nefericire Tony nu prea a agreat-o... El intenționa ca Bad Boys Blue să aibe melodiile lor originale, deși eu voiam să mergem repede mai departe. Și a avut dreptate din nou, pentru că piesa ”Love Really Hurts Without You” nu a avut succesul așteptat.
RL :
Al doilea album include melodia ”Baby I Love You”, o nouă versiune - marca Ronettes, cântec din anii 60.
KH :
Dacă nu greșesc, noi nu am avut prea mult timp pentru a completa, iată, și acest album. Dar, sincer vorbind, fiindcă ne-a plăcut foarte mult și acest hit am încercat o reeditare. Tony a preferat să se concentreze în continuare scriind melodii care ar fi avut mai multe șanse să devină potențiale hituri apreciate. De aceea noi am mai înregistrat și alte versiuni ale câtorva cântece mai vechi cu ajutorul prietenilor noștri Dennie Christian și Wolfgang Petry, pe care cred că-i cunoști...
RL :
Cu toate că Modern Talking s-a definit mai mult orientându-se pe muzica de dans, de ce nu a reușit Bad Boys Blue să realizeze la început câte două albume pe an ?
KH :
Nu am nici o idee cum Dieter Bohlen a reușit să compună atât de multe melodii pentru mai mulți artiști în așa scurt timp. Chiar nu știu ! Și noi ne-am ocupat la casele de înregistrări de alți artiști compunând și scriind versuri pentru melodii și toate acestea au avut propriul și unicul lor stil diferit, prin urmare a fost nevoie totdeauna de mai mult timp pentru ca fiecare dintre ele să fie asigurate de o muzicalitate bună care să corespundă genului abordat. De aceea noi nu am avut posibilitatea să lansăm pentru Bad Boys Blue mai mult de un album pe an.
RL :
În 1987, al treilea album Bad Boys Blue s-a numit: ”Love Is No Crime”. Acest album este diferit de cele anterioare. Muzica pare să fie mai ambițioasă, mai mult spre stilul pop decât disco. Trevor Taylor are mai multe și mai diferite interpretări.
KH :
Cred că amândoi, atât Tony cât și eu în acea perioadă am fost ocupați cu alte proiecte. Dincolo de activitatea noastră obișnuită, am lăsat trupa să se ocupe mai mult ei de materialul de înregistrare. Din când în când mai întrebam băieții ce părere au despre versuri, melodii ori colaboram cu ei lăsându-i să încerce câteva creații proprii.
RL :
Printre autorii melodiilor din album îl regăsim și pe Jurgen Fritz...
KH :
Jurgen era fondatorul prestigioasei trupe germane Triumvirat. Este de asemenea un alt talentat muzician. Și el a fost cel care a influiențat cel mai mult crearea hitului ”Love Is No Crime”, la care a pus mult suflet. Jurgen ne-a ajutat foarte mult și cu aranjamentul tehnic.
RL :
... Și melodia ”Charlene” a fost scrisă doi ani mai devreme pentru Roxanne...
KH :
Ei bine, pur și simplu am crezut că acest cântec a fost foarte bun și s-ar potrivi în album destul de bine.
RL :
S-a întâmplat în 1987, când John pentru prima dată a devenit vocea principală la Bad Boys Blue, aceasta datorându-se marelui hit ”Come Back And Stay.” Cum a primit Trevor această schimbare ?
KH :
A fost din nou ideea mea. Am insistat în urma constatării fără precedent că aceasta era de -acum și dorința fanilor, îndeosebi a admiratoarelor. După părerea tuturor el reprezenta adevăratul succes ce avea să se contureze în perioada imediat următoare, fetele adorându-l la superlativ. Și astfel când am fost întrebați dacă el va rămâne vocalistul principal, am oferit răspunsul prin hiturile ce au urmat, cu toții fiind plăcut surprinși de modul în care s-a încadrat. Avea un timbru special în vocea sa ! Desigur că Trevor a fost destul de afectat că a pierdut poziția de lider. Și nu i-a fost ușor să accepte schimbarea. Pe de altă parte, pentru Andrew, nu a fost deloc o problemă.
RL :
Hitul a fost unul unic în cele din urmă. Este adevărat că atunci când ați scris acest cântec v-ați inspirat și din melodia ”It's A Sin” a celor de la Pet Shop Boys ?
KH :
Da, e adevărat.
RL :
Și încă o întrebare apropos de această melodie. Alături de John apare ca partener vocal cântăreața Lyane Leigh. Cum de ați chemat-o să cânte alături de Bad Boys Blue ?
KH :
Lyane era solistă în acel timp la o formație germană numită Xanadu. Ea reprezenta un proiect principal pentru Eurovision, unde a fost de două ori la concursul de preselecție germană.
RL :
În 1988 trio-ul apare cu un single nou-nout intitulat ”Don't Walk Away ,Suzanne”, ulterior îmbogățindu-se în trei variante diferite ce includ apariția tuturor celor trei membri, deci trei voci diferite... A fost ideea lui Trevor ? Care a fost de fapt scopul acestei realizări ? Pare o poveste drăguț amuzantă.
KH :
Nu-mi amintesc asta. A fost într-adevăr înregistrată de trei ori ? (râzând)
RL :
Următorul single a fost ”A World Without You”, iar John și-a demonstrat încă o dată calitățile vocale ducând cu această piesă formația Bad Boys Blue imediat în topuri.
KH :
Nu a existat niciodată o regulă aici, să fim onești. A fost pur și simplu o decizie, atâta tot. Unicul interes pe care l-am avut a fost să realizăm melodii frumoase. În ciuda faptului că Trevor a fost o voce excepțională el prefera mai mult muzica reggae, ceea ce nu se mai potrivea cu stilul Bad Boys Blue. Noi am ales pe John, deși ne-am dat seama că Trevor nu a fost încântat de această decizie... Ei bine, el a avut într-adevăr un sentiment aparte, dar i-a fost greu să se adapteze stilului muzical european. Astfel John a preluat definitiv conducerea în formație și de atunci mereu a fost considerat vocea principală la Bad Boys Blue.
RL :
Al patrulea album Bad Boys Blue a fost promovat și de single-ul „Lovers In The Sand”. La fel ca și ”A World Without You”, a reapărut în mai multe variante remixate de Theo Werdin...
KH :
...Care au deja un succes semnificativ în piața muzicală. Werdin era la acea vreme un producător foarte cunoscut, cu adevărat în vogă și de aceea ne-am permis să-l întrebăm pe el despre unele eventuale remix-uri. Dar în același timp muzica s-a mai schimbat și toată lumea privea de acum spre ceva nou. Astfel l-am dorit și mai mult pe acest DJ pentru a adapta muzica Bad Boys Blue în cluburi și discoteci.
RL :
În albumul ”My Blue World” am dat peste o melodie care mie personal mi-a plăcut foarte mult și anume ”Don't Leave Me Now”, dar care în opinia unora este puțin prea lungă pentru o piesă de album obișnuit. Poate că acest cântec care depășeste 6 minute a fost planificat pentru a fi o piesă obișnuită, dar în final o variantă extinsă a fost introdusă în album.
KH :
Împreună cu Tony am scris mai multe melodii... Multe dintre ele au fost iniţial prevăzute să fie lansate ca single-uri. Abia mai târziu am decis cum le vom aranja, ori vor deveni hituri de referință ori simple melodii pe albume. De aceea sunt atât de multe melodii excelent de frumoase pe albumele celor de la Bad Boys Blue ! (râzând)
RL :
În 1988, nume noi apar în proiectul Bad Boys Blue. Gary Jones este un exemplu. Am aflat că el s-a implicat în aranjarea hiturilor și de asemenea a fost tipul care s-a ocupat și de organizarea tehnică a muzicii celor de la Silent Circle. Ne puteți spune ceva mai mult despre el ? Cum l-ați întâlnit ? Și ce anume v-a decis să-i oferiți un serviciu la Coconut ?
KH :
Gary era un tânăr englez profesionist, tehniciam de sunet care a lucrat pentru Boney M într-un studio aproape de Frankfurt. L-am întâlnit acolo la una din sesiunile noastre de înregistrări, pe atunci neavând încă propriul nostru studio, iar el era un om plin de idei și am zis că ne-ar putea face cu adevărat un mare serviciu. La scurt timp după ce am deschis studioul nostru, Gary a venit să lucreze acolo. Era nevoie de experiența sa și s-a potrivit perfect în planul nostru, la fel ca mulți alți muzicieni care ne-au ajutat în proiectele noastre.
RL :
Trevor a părăsit grupul în 1988. Ce ne puteti spune despre plecarea sa ? A intenționat să-și continue cariera solo la Coconut sau oarecum a preferat să lase totul în urmă... ?
KH :
Ei bine, nu vreau să interpretez prea mult această situație. Cert e că nimeni nu a fost supărat și nu au existat argumente în această privință. Nu am încercat însă nici să-l oprim și să planificăm o carieră solo pentru el. Pur și simplu nu ne puteam aprofunda pe alte genuri. Viața a mers înainte, iar noi ne-am ocupat în continuare de stilul nostru muzical.
RL :
Nu după mult timp o nouă înlocuire cu acelasi nume l-a adus în 1989 pe Trevor Bannister. De unde l-ați găsit pe acest tip ? Cum de a fost găsit așa repede ?
KH :
Cred că Andrew și John îl cunoșteau mai dinainte. Ei au fost cei care l-au ales și l-au adus la noi.
.jpg)
Anul 1989 a adus un alt minunat album Bad Boys Blue, desigur, un cuplu nou cu single-uri noi. Dar marea surpriză pentru toți fanii nu au fost acele melodii care de-acum se știau că sunt foarte drăguțe, ci o piesă de pe acel album și anume ”No Regrets”. Cui i se datorează această idee, ca marele hit al cântăreței franceze Edith Piaf să apară într-o nouă redactare pe albumul ”The Fifth” a celor de la Bad Boys Blue ?
KH :
Această idee a venit din nou de la mine, desigur... De ce, nu ți-a plăcut ? (râzând)
RL :
În 1990 au urmat alte mari hituri printre care o melodie ce a fost propusă pentru albumul viitor și anume ”How I Need You” piesă ce a devenit foarte populară la acea vreme pentru noul său stil mai ritmat. Asemenea a fost și melodia ”Queen Of Hearts”, care e puțin mai lentă. De ce au apărut aceste varietăți ? Nu ar fi fost mai rezonabil să continuați cu ceea ce v-ați obișnuit în muzica voastră până atunci ?
KH :
”How I Need You” nu a fost chiar un succes la început precum se crede. De fapt, fiecare se aștepta ca Bad Boys Blue să scoată melodii de genul ”Come Back And Stay”... Dar, iată, din nou hituri ca ”Queen Of Hearts” s-au dorit a fi piese promițătoare cu ritm bun, iar după o perioadă au fost foarte apreciate, printre care și ”How I Need You”.
RL :
Dar despre al treilea single de la ”Game Of Love” - ”Jungle In My Heart”? Nu e chiar pentru stilul synth-pop, ci mai mult pentru ceea ce azi numim euro-beat...
KH :
Această piesă nu a impresionat pe toți. Nu ar fi fost cea mai bună decizie pentru a fi expusă ca single principal. Dar se știe, Tony a scris melodii, una după alta, de obicei foarte bune și impresionante. Dar uneori sunt zile cu mai puțină inspirație. Iar rezultatele finale nu ating întotdeauna excepționalul la apogeu. (râzând)
RL :
În acest al șaselea album ”Game Of Love” este o piesă ”I am Your Believer” pe care ați scris-o mai întâi pentru formația Silent Circle. De ce ați ales să fie cântată de Bad Boys Blue ?
KH :
A fost scrisă pentru Silent Circle în anul când am semnat un contract cu ei. Atunci noi toți cei de la Coconut împreună cu Martin Tychsen eram siguri că această melodie va avea un impact plăcut în lumea muzicii. Cu toate acestea, până la urmă noi am ales să fie cântată de John de la BBB și inclusă în albumul ”Game Of Love”.
RL :
Ce s-a întâmplat în 1993, când Bad Boys Blue a părăsit casa de înregistrări Coconut ?
KH :
La un moment dat ne-am dat seama că timpul de glorie al formației a cam trecut. Sunetul cunoscut și melodiile nu mai erau așa populare oriunde. În plus, începusem deja noi colaborări cu artiști ca Haddaway și eram foarte ocupați aproape toată ziua. Astfel i-am lăsat pe băieții de la Bad Boys Blue să se descurce singuri pe viitor, fără implicarea noastră.
RL :
Karin, doar o ultimă întrebare... Ai ceva special să transmiți fanilor Bad Boys Blue ?
KH :
Nu am nici o îndoială când spun că alături de Bad Boys Blue am trăit cele mai bune momente ale carierei. Întotdeauna au fost deschiși la sugestii, fără agitații, complexe sau dezamăgiri. Profesioniști adevărați și băieți drăguți în același timp ! Acesta a fost un adevărat cadou pentru mine în serviciul muzical prestat atâția ani.
RL :
În numele fundației Klub 80 și al admiratorilor Bad Boys Blue, vă mulțumim pentru timpul acordat și pentru acest interviu.
Comentarii
Trimiteți un comentariu